De-acasă

Şi a trecut al naibii de mult timp de când n-am mai scris nimic. Asta nu pentru că n-am avut inspiraţie (deşi nici asta n-a prea fost), ci pentru că nu mi s-a mai întâmplat nimic aiurea. Ce? N-aţi văzut că scriu aproape numai atunci când mă enervează ceva? Hihi…

Am terminat de atunci sesiunea, mi-am luat şi restanţa şi…m-am mutat cu catrafusele din cămin, înapoi acasă. Am avut o grămadă de bagaje. Mă şi gândeam unde naiba mi-au încăput atâtea rahaturi în camera aia de 1 pe 1. Mi-e groază când la toamnă va trebui să le car înapoi dar…asta e.

Acum tre’ să respect regula şi să-mi vărs 2-3 frustrări, da? Well…una ar fi aia că mă disperă vremea asta. Păi cum „#¤% mea? Când m-am hotărât în final să las filmele şi să scot nasu’ la soare…toarnă cu găleata. Nasol.

Pe lângă asta, ăştia de la agenţia lu’ Peşte, care trebe să ne caute ceva job-uri în Grecia…au viteza melcului turbat. Aşa presimt că mă enervez şi-mi bag ceva în tot…Păcat de banii daţi, dar…shit happens.

Fmylife, right?

Pis.